• 0260671253
  • office@centruturisticplopis.ro

Arhivă autor

Cireşele amare

Apreciate nu doar pentru gustul lor, ci şi pentru conţinutul bogat de vitamine şi minerale, cireşele amare se numără printre fructele cu nivelul cel mai ridicat de antioxidanţi. Spre deosebire de cireşele dulci, cele amare sunt mici şi cu gust amărui acrişor.

Fie că le consumăm proaspete, sub formă de sirop sau de dulceaţă, acestea sunt adevărate medicamente pentru organismul uman.

Un alt beneficiu al cireşelor amare este conţinutul bogat în potasiu, care împiedică creşterea nivelului colesterolului în sânge.

În comuna Plopiş, la Făgetu, acest an se anunţă cu o bogată producţie de cireşe ( sălbatice) amare. 

Aşadar e musai să fiţi prezenţi la a treia ediţie a Festivalului Cireşelor din acest an, din 23 şi 24 iunie. 

Am pregătit activități interesante pentru cei mici și cei mari, surprize şi specialităţi din zona Munţilor Plopiş.

Vă aşteptăm cu drag!

 

CIMT Plopiș

Festivalul cireșelor 2018

Sezonul cireșilor înfloriți este o sărbătoare a primăverii care ne invită să ieșim în natură, pentru a ne bucura de peisaje de poveste, ce par adesea ireale.

Și la Făgetu cireșii și-au îmbrăcat straiele de sărbătoarte, în așteptarea festivalului dedicat lor, ce se apropie pe zi ce trece.

Cea de a III -a ediție a Festivalului Cireșelor din Făgetu, comuna Plopiș va avea loc în 23 și 24 iunie și propune activități interesante pentru cei mici și cei mari.

Revenim în curând cu mai multe informații și programul evenimentului.

CIMT Plopiș

Sub pământ

 O zi frumoasă de primăvară, o nouă excursie în împrejurimile comunei Plopiş. Între cele două sate – Plopiş şi Iaz – se află un deal care nu pare a fi cu nimic mai special decât oricare altul din această zonă.

Totuşi în această perioadă, când vegetaţia este încă la începutul perioadei de creştere am observat ceva neobişnuit pe acest deal.

Cred că aici, în pământul de pe această culme se află cea mai harnică comunitate de cârtiţe.

Sub pământ, locuinţa lor este un adevarat palat, cu multe încăperi, cu tuneluri largi, cu camere de popas din loc în loc. Odaia de dormit  şi-o fac de obicei într-un loc mai ferit, în dreptul unor tufişuri și nu în locul unde se înalţă muşuroiul.

Galeriile, răsfirate pe suprafeţe mari, sunt drumuri săpate ca să-şi caute hrana. Nu se ating de rădăcinile buruienilor întâlnite în cale, fiind o specie carnivoră în toată puterea cuvântului. Mâncarea ei constă din larve de insecte, din râme sau insecte care trăiesc în pamânt.

Uneori găseşte mâncare mai din belşug, alteori mai puțină. Ca să aibă oricând cu ce să se sature, își face rezerve, undeva în drumul tunelurilor. Acolo, într-o gropiță anume săpată, adună râme multe, cărora le face o operație chirurgicală ca să nu mai poată fugi în pamânt. Le retează capetele, iar  până ce le cresc la loc, le vine rândul la înghițit. Are, în acest fel, râme proaspete oricând vrea.

Trupul e o maşină vie pentru săpat tunele. Drept sfredel serveşte botul ascuţit, cu un zgârci la vârf, ce-i dă mai multă tărie. Ca sape servesc labele de dinainte, scurte, vânjoase, date-n lături, cu unghii ascuţite, lungi, adevăraţi dinţi de greblă. Cu labele de dinapoi azvârle ţărâna ieşită din săparea canalelor.

Cârtiţa (Talpa europaea) îşi duce viaţa în cotloane subpământene, tuneluri ramificate, cu răsuflători în dreptul muşuroaielor.

Pe acest deal, sub pământ, aceste animale și-au construit o adevărată metropolă, unde trăiesc probabil, cele mai harnice cârtițe din România!

 

CIMT Plopiș

Primăvara în mlaştină

Nimic nu-i mai frumos la început de primăvară decât natura care explodează în mii de nuanțe de verde și zeci de alte culori, în parfumuri delicate și emoții subtile.

Ne-am obişnuit ca natura să ne ofere constant creaţii ale sale extrem de ciudate, iar datorită lor trăim într-o lume mai frumoasă, mai plină de culoare, mai veselă.

Azi am ieşit în prima plimbare din acest an la Mlaştina de la Iaz, după multe zile în care am aşteptat să vină primăvara cu adevărat.

Cred că cel mai evident mod prin care suntem inundaţi de primăvară şi sentimentele pe care le aduce cu sine este prin apariţia florilor specifice sezonului.

Am lăsat maşina undeva la marginea satului şi am luat-o pe jos. Primăvara, pădurea este de o rară frumuseţe, raze de soare, adieri blânde de vânt, ciripit voios de păsărele, totul te face să simţi că trăieşti cu adevărat.

În aproximativ 1 oră, grupul nostru de 4 persoane, cea mai mica de 3 ani şi un pic, iar cel mai ”demult” de aproape 70 de ani, am simţit magia primăverii în pădure.

Şi dacă se spune că pădurea este un izvor de sănătate şi voie bună, cu siguranţă noi ne-am întors mai plini de viaţă şi cu speranţa că în cel mai scurt timp vom ieşii din nou să vedem şi alte lucruri minunate pe care acest anotimp le crează.

O mică galerie foto din această plimbare…

CIMT Plopiș

Sărbători Fericite

„Ou înroşit, miel rumenit, cozonac mărit, Paste fericit. Fie ca această sărbătoare să vă aducă multă nădejde şi pace în viaţă”.

Echipa Centrului de Informare şi Marketing Turistic Plopiş

CIMT Plopiș

Tradiții și Obiceiuri Locale

Activitatea de pictură, Maria Îndurerată, este parte din proiectul ,, Tradiții și Obiceiuri Locale ”realizat de către Centrul de Informare și Marketing Turistic Plopiș, cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Sălaj Plus în parteneriat cu Școala Gimnazială Plopiș, Școala Gimnazială Făgetu și Școala Gimnazială Iaz.
Activitatea de pictură este prima dintre activitățile propuse urmând sa continuăm cu ateliere de meșteșugărit, cursuri de dansuri populare, broșuri cu rețete gastronomice vechi, obiceiuri populare, reconstituirea unor obiceiuri specifice zonei.
Mulțumim Ligiei Alexandra Pop, reprezentant al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, pentru coordonarea activității de pictură și Școlii Gimnaziale Plopiș pentru colaborare.

 

CIMT Plopiș

Buna Vestire

Sărbătoarea Bunei Vestiri, ziua în care Fecioara Maria a primit vestea că-l va naşte pe Fiul Domnului, este corelată cu diverse practici devenite tradiţii şi superstiţii. Astfel, în cultura populară se crede că cine se ceartă de Buna Vestire va avea parte de supărări tot anul. De aceea, se spune că această zi este una aducătoare de veşti bune. Totodată, este recomanat să nu dormi prea mult în această zi, pentru a nu fi leneş şi somnoros întregul an. În calendarul popular, această zi este numită şi Ziua Cucului. Potrivit tradiţiei, dacă primul cântec al cucului este îl auzi trebuie musai să ai bani în buzunar pentru a nu tot anul cu buzunarul gol. De aceea, în popor se spune că este bine să ai buzunarele pline de bani pentru a avea belşug în următorul an. Etnologii au mai identificat în lumea satului o altă practică. În unele zone, craca pe care a cântat cucul de ziua lui era tăiată şi pusă în apa de scăldat pentru a aduce noroc în dragoste tinerelor de măritat. Tot această zi este legată de mai multe practici privind purificarea spaţiului, de la tras clopotele pentru a alunga spiritele malefice până la scuturarea straielor şi a covoarelor prăfuite peste iarnă. De Buna Vestire este dezlegare la peşte. Se prepară şi se conumă peşte pentru a fi tot anul „ca peştele în apă“. Se crede că, în această zi, pescarii nu trebuie să arunce mămăliga în apă, pentru ca acea apă să fie protejată. Una dintre cele mai cunoscute superstiţii legate de această zi este cea care anunţă vremea de Paşti. Se spune că aşa cum va fi vremea în ziua de Buna Vestire aşa va fi şi de Înviere. 

CIMT Plopiș

Sălăjeancă de 103 ani din Făgetu

Sălăjeancă de 103 ani din Făgetu, felicitată de ziua ei de către episcopul romano-catolic

Episcopul romano-catolic Böcskei László a felicitat, zilele trecute, o enoriaşă din satul Făgetu, judeţul Sălaj, cu prilejul împlinirii vârstei de 103 ani. În acest sens, înaltul prelat s-a deplasat în localitatea care se află la limita a trei judeţe – Bihor, Sălaj şi Cluj.

„Am aflat din raportul parohului Rolnik Marton privind situaţia pastorală a anului precedent, despre faptul că una dintre enoriaşele parohiei va împlini 103 ani şi am decis să vizitez persoana sărbătorită. Am felicitat-o, am împărtăşit bucuria zilei de naştere şi am încredinţat-o în grija lui Dumnezeu”, a afirmat episcopul Böcskei László, citat de Agerpres.

Deşi viaţa i-a rezervat multe încercări, Mihalcsik Iuliana nu şi-a pierdut credinţa, pe care a transmis-o copiilor şi nepoţilor ei. În ciuda puterilor fizice slăbite, a faptului că şi-a pierdut în totalitate vederea şi auzul îi este îngreunat, sărbătorita centenară continuă să recite rugăciuni şi să-L slăvească pe Dumnezeu prin cântece religioase învăţate în tinereţe. Este îngrijită şi înconjurată cu dragoste de către membri ai familiei care au rămas cu dânsa, din trei generaţii.

„Mama ne-a învăţat să ne rugăm, dânsa ne-a dus la biserică pe drumurile astea grele pe jos, căci nu erau alte mijloace de transport pe vremuri”, a mărturisit fiul Iulianei, Mihalcsik Iosif.

Parohul Rolnik Marton, care l-a însoţit pe episcop, şi-a exprimat bucuria faţă de vizita ierarhului, dar şi mai mult a însemnat pentru el să poată aduce prin asta bucurie persoanei sărbătorite şi familiei acesteia.

„Este o mare onoare pentru familie, dar şi pentru parohie, faptul că preasfinţitul a acceptat să facă atâta cale şi să vină la noi. Eu cred că acest gest este de asemenea o încurajare şi pentru familie, care o îngrijeşte cu dragoste pe bunicuţă. Dânsa îşi acceptă suferinţa şi trăieşte cu demnitate acest timp cu care Dumnezeu binevoieşte să o mai binecuvânteze aici pe pământ, oferind prin aceasta familiei sale, dar şi nouă un exemplu de credinţă, speranţă şi iubire”, a precizat Szombati-Gille Tamás, responsabil cu comunicarea al Asociaţiei Caritas Catolica.

Sursa: Magazin Salajean

CIMT Plopiș

Ca-n povești! Ghiocei, luște sau viorele

Turiștii care ajung într-un colț al naturii din vestul țării, în această perioadă, au parte de o imagine incredibil de frumoasă, care pare desprinsă din basme. În pădurile Munților Plopiș, pot fi admirate aceste flori de primăvară, care așteaptă răbdătoare topirea zăpezii, iar la primele raze de soare își fac apariția cu gingășie și timiditate. Astfel, în aceste momente, o parte a pădurilor aflate în Munții Plopiș, este plină cu ghiocei, luște și viorele care și-au făcut loc printre frunzele uscate și au înflorit. Rugăm drumeții care ajung aici să calce cu grijă ca să nu distrugă gingașele plante, vestitoare a primăverii în cultura tradițională.

CIMT Plopiș

Fotografii despre frumusețea Sălajului

Fotografii care surprind frumuseţile Sălajului, surprinse în cadrul primei ediţii a taberei de fotografie „Sălaj – frumuseţe, tradiţie, poveste” vor fi expuse în perioada 3-16 martie, la Castelul Karolyi din Carei.
Monumentul cepei de la Pericei, bisericile de lemn, Muzeul memorial al Holocaustului din Şimleu Silvaniei, castrul roman de la Porolissum, Cerdacul cu lavandă de la Brebi, Grădina Botanică Jibou, Casa Memorială „Iuliu Maniu” Bădăcin sau Grădina Zmeilor sunt doar câteva dintre atracţiile turistice din instantaneele ce vor putea fi admirate în cadrul expoziţiei.

„Sălaj – frumuseţe, tradiţie, poveste” a avur loc în perioada 26 mai-2 iunie 2017, în organizarea Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România şi a Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, în parteneriat cu Consiliului Judeţean Sălaj şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ”Sălaj Plus”. Evenimentul a strâns laolaltă maeştri ai artei fotografice din Grecia, Slovenia, Italia şi România, care au avut ca scop comun promovarea culturii şi a tradiţiilor judeţului Sălaj prin fotografie.
În Castelul Karolyi din Carei vor fi expuse lucrările artiştilor Manolis Metzakis (Grecia), Borko Ivo (Slovenia), Borko Stefi (Slovenia), Virgilio Bardossi (Italia), Lajos Nagy (Tîrgu Secuiesc), Balasi Csaba (Miercurea Ciuc), Adela Lia Rusu (Oradea), Ovi D. Pop (Oradea), Grigore Roibu (Deva), Bikfalvi Zsolt (Carei), Mircea Boran (Arad), Mirel Matyas, Ecaterina Olaru şi Sebastian Olaru (Zalău).

 

Sursa: Magazin Sălăjean

 

CIMT Plopiș