
Festivalul internațional de folclor „Ecouri meseșene”
Ediția a 42-a, 25-27 august 2017
Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, sub egida Consiliului Județean Sălaj și a Asociației Naționale de Folclor din România, organizează, în perioada 25-27 august 2017, a 42-a ediție a Festivalului internațional de folclor „Ecouri meseșene”. Parteneri: Consiliul Local și Primăria municipiului Zalău; Casa Municipală de Cultură Zalău; Consiliul Local și Primăria orașului Jibou; Clubul Copiilor Jibou; Centrul de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Satu Mare; Primăria comunei Crasna, Primăria comunei Plopiș.
■ Noutățile celui mai mare și mai vechi festival de folclor din Sălaj: spectacol la Satu Mare și spectacolul formațiilor și ansamblurilor de copii și tineret vineri, la Zalău. Continuăm (pentru al patrulea an consecutiv) colaborarea cu Festivalul „Someș, cântecele tale” de la Jibou. De asemenea, continuăm (pentru al doilea an consecutiv) colaborarea cu Primăria municipiului Zalău și în organizarea Zilelor orașului. Precum și colaborarea cu Primăria comunei Plopiș în organizarea spectacolului de la Făgetu pentru comunitatea slovacă.
■ În acest an, au fost invitate să participe cinci ansambluri folclorice din străinătate (Macedonia, Ungaria, Serbia, Cehia și Slovacia), șase ansambluri din țară (Olt, Gorj, Alba, Maramureș, Arad și Brașov) și aproape toate ansamblurile din județul Sălaj („Meseșul”, cu secțiile română, maghiară și juniori; „Porolissum”; „Columna” Zalău; „Cununa”, „Someșul” Jibou; „Poienița” Cehu Silvaniei ș.a.)
Program:
Vineri, 25 august 2017
Zalău
■ Ora 10, deschiderea festivalului la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj;
Jibou
■ Orele 16 – 22: a 31-a ediție a Festivalului de folclor și meșteșuguri „Someș, cântecele tale”, platoul din spatele Primăriei. Eveniment organizat în colaborare cu Consiliul Local și Primăria orașului Jibou și Clubul Copiilor Jibou. Parada portului popular, spectacol folcloric. Participă ansambluri din Serbia, Slovacia și din România (din județele Olt, Gorj, Alba, Maramureș, Arad, Brașov și Sălaj). Recitaluri: Marius Ciprian Pop și Radu Ciordaș.
Satu Mare
■ Orele 18 – 20: participarea ansamblurilor din Macedonia, Cehia și Ungaria, împreună cu „Terbete” (secția maghiară a Ansamblului folcloric „Meseșul”) la Gala internațională de folclor din cadrul Zilelor culturale Partium la Satu Mare (Grădina Romei, scena Gemelli), eveniment organizat în colaborare cu Centrul de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Satu Mare;
Zalău
■ Orele 18 – 21, Zilele municipiului Zalău, scena din parcarea primăriei. Spectacol folcloric susținut de formații și ansambluri de tineret și copii din județul Sălaj: Formația de dansuri „Bocșana”, Bocșa; Formația de dansuri de la Sâg; Ansamblul folcloric „Bujorii Cehului” Cehu Silvaniei; Formația de dansuri „Meseșana” din Meseșenii de Sus; Palatul Copiilor Zalău; Formația de dansuri de la Deja; Formația de dansuri de la Ulciug; Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău; Formația de dansuri „Cizereana” din Cizer; Formația de dansuri „Tancoska” ; Ansamblul folcloric „Someșul Junior” Jibou; Ansamblul folcloric „Meseșul Junior” Zalău.
Sâmbătă, 26 august 2017
■ Participarea ansamblurilor din străinătate la Zilele municipiului Zalău. Program turistic în județul Sălaj.
Duminică, 27 august 2017
Zalău
■ orele 14-23, scena din parcarea primăriei. Zilele municipiului Zalău. Ansambluri folclorice din județele Sălaj, Gorj, Alba, Maramureș, Arad și Brașov participante la Festivalul „Someș, cântecele tale”; Ansamblul „Flori de Romanați” din Dobrosloveni, Olt; Ansambluri folclorice din Macedonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Serbia; Ansamblul „Poienița” Cehu Silvaniei; Ansamblul folcloric „Someșul” Jibou; Ansamblul folcloric „Meseșul” cu soliștii vocali Alina Ploae, Marcel Avram și Ionela Moruțan; Ansamblul folcloric de copii și tineret „Columna” și Ansamblul Artistic Profesionist ,,Porolissum” Zalău cu Sava Negrean Brudașcu.
Făgetu, comuna Plopiș
■ ora 12,30, spectacol al ansamblului din Slovacia.
Pe toată perioada celei de-a 20-a ediții a Zilelor municipiului Zalău (25-27 august), meșteri populari din Sălaj (vizavi de Oficiul Poștal).

200 de ani de la venirea primilor slovaci în Şinteu
A fost sărbătoare printre slovacii din comuna bihoreană Şinteu. Localnicii au marcat 200 de ani de când primii colonişti slovaci ajungeau pe aceste meleaguri. Muncitori în pădurile din zonă, unde tăiau lemnul necesar pentru fabricile de sticlă, aceştia au primit proprietăți şi şi-au adus familiile în România. În Şinteu trăiesc acum aproximativ 1200 de slovaci care şi-au prezentat în weekend tradiţiile.
Primii slovaci care au sosit la începutul secolului al XIX-lea în zona localității Șinteu erau bărbați care munceau la tăierea pădurilor de fag. Lemnul era folosit ca și combustibil de fabricile de sticlă din zonă.
„Au fost tăietori de lemne, apoi erau arzători de lemne și făceau cenușă din care se făcea leșie care era folosită la fabricarea sticlei curate. Casele sunt răsfirate, pentru că ei își amenajau locuințele pe mijlocul parcelei”, povesteşte Ștefan Kalamar, organizatorul evenimentului.
Trecerea a două secole nu a afectat tradiţiile slovacilor din Şinteu, comuna unde aceştia sunt şi în prezent majoritari. Obiceiurile comunităţii au fost prezentate la sfârşit de săptămână în cadrul unui festival organizat de un localnic.
În cadrul festivalului, slovacii şi-au prezentat şi preparatele tradiţionale, care aveau la baza cartoful, singura legumă care creştea în pământul din Şinteu. Din cartofi era făcută pâinea, dar și clătitele sau plăcintele care sunt și astăzi la mare căutare.
În România trăiesc aproximativ 30.000 de slovaci.
Sursa: Digi 24

Casa Birăiții din Iaz
Cunoscută sub numele de Casa Birăiţii, ea a fost construită de Lupou Dumitru (a Vilii) la începutul anilor 1900 şi a fost înregistrată în Registrul Comunei Plopiş în anul 1918.
Cel care a construit casa, Lupou Dumitru, a fost primar al comunei Plopiş timp de 25 de ani consecutiv, între 1910-1935 (aşadar, atât în perioada Imperiului Austro-Ungar, cât şi după înfăptuirea Marii Uniri de la 1918), până la moartea sa în anul 1935. Casa este denumită Casa Birăiţii deoarece, în limba maghiară, la primar i se mai spunea şi birău, iar acesta decedând, oamenii îi spuneau soţie văduve ,,birăiţa”.
După cum rezultă din Monografia Comunei Plopiş: ,,O figură luminoasă a acestei perioade a fost primarul comunei Plopiş, Lupou Dumitru, a Vilii, care a activat ca primar timp de 25 de ani şi care a fost iniţiatorul construirii localului şcolar. În ziua de 16 august 1935 a fost o zi de mare doliu pentru comună, deoarece a încetat din viaţă acest harnic om la a cărui înmormântare, în semn de preţuire, a participat atât prefectul judeţului Sălaj, dr. Gurzau Mihail, cât şi deputatul de Sălaj, Emil Lobonţiu” (Monografia Sanitară a Comunei Plopiş, 1938). Menţionăm faptul că primarul era membru al Partidului Naţional Liberal.
Cei care au locuit în această casă au fost: Lupou Dumitru (1879-1935), fiul lui Lupou Gavril şi al Floarei, născută Cote – prima soţie; a doua soţie – LUPOU ANA (a Toduţului). Copii: Lupou Dumitru născut în 11.12.1924, decedat în
03.03.2005; Lupou Ana, căsătorită Moise, a Mitrului Şofronii, născută în 1918, decedată; Lupou Floriţa, căsătorită Noje, născută în 1921, decedată; Lupou Dumitru, cel care la moartea tatălui său, în anul 1935, avea vârsta de 11 ani, a rămas în casa părintească împreună cu mama sa şi s-a căsătorit cu Moise Ana (a Borlanului), născută în anul 1922, verişoară primară cu Bodea Alexandru, bunicul Ligiei Alexandra Bodea. Căsătoria lor a avut loc în data de 10 februarie 1944.
În urma căsătoriei celor doi s-au născut patru copii, care au crescut în aceasta casă, după cum urmează:
- Lupou Dumitru, născut în data de 10.03.1945, căsătorit cu Laslău Floare (a Hireanului), care au un copil – Lupou Dumitru;
- Lupou Maria, născută în 1950, căsătorită cu Moise Petru (a Traianului Tideri), care au un copil – Moise Jenica (căsătorită Chiba);
- Lupou Gavril, născut în data de 21.07.1955, căsătorit cu Lupou Stela (a Bocuţii), născută în anul 1959, care la rândul lor au doi copii: Lupou Marius Gavril, născut în anul 1985, asistent universitar, şi Lupou Maria Alexandra, născută în anul 1989, studentă la farmacie.
- Lupou Floare, născută în anul 1956, căsătorită cu Lupou Florian (a Mitrului Ili) care au trei copii: Lupou Florian, născut în 1975, căsătorit cu Gal Florentina din Iaz; Lupou Dumitru, născut în anul 1976, căsătorit cu Mal Gabriela din Plopiş; Lupou Nicolae, moştenitorul casei, în 1983.
Casa a fost locuită de la construcţia ei până în anul 2005, când a decedat fiul celui care a construit-o şi care a lăsat-o moştenire nepotului Lupou Dumitru, născut în anul 1976.
În anul 1944, în aceasta casă s-a instalat comandamentul german, în jur de şase luni, format din trei ofiţeri care aveau legatură telefonică cu Primaria Plopiş şi cu aerodromul din Pădurea Lapiş. Ofiţerii germani erau foarte politicoşi. Dacă aveau nevoie de ceva, băteau la uşa gazdei şi aşteptau să li se deschidă. Solicitau ce aveau nevoie şi plăteau pe loc. După retragerea lor, a rămas ca amintire de la ei o oală nemţească, în care s-a mai gătit peste 35 de ani.
După război, în această casă au locuit foarte mulţi intelectuali ce s-au perindat prin comuna Plopiş, profesori la Şcoala din Plopiş, doctori, ingineri, dintre care îi amintim pe: doctorul Puşcaş Ioan, care şi-a început activitatea la Dispensarul uman din Plopiş şi care a ajuns profesor, academician, fiind creatorul medicamentul Ulcosilvanil; profesorul de matematică Pantelimon; profesorul de muzica Labou Nicolae; învăţătoarea Laboş Maria, care s-a căsătorit cu Fuciu Ioan, şef de post; doctorul veterinar Cordoş Ioan şi mulţi alţi intelectuali care au fost gazduiti şi ospătaţi în această casă.
În anul 2012, Casa Birăiţii din Plopiş, cu nr. 180, a fost cumpărată de familia Bodea Alexandru din localitatea Iaz şi relocată la nr. 63, în perimetrul Muzeului Ligiei Alexandra, de o echipă de muncitori din comuna Boghiş, conduşi de Szilaghyi Csaba şi Lukaci Jozsef, care au demontat şi reconstruit casa.
- Toate informaţiile din acest text ne-au fost puse la dispoziţie de dl. Bodea Alexandru.
Comuna Plopiş, aşezată în partea sud-vestică a judeţului Sălaj, la limita cu judeţul Bihor, cuprinde o bună parte a Munţilor Plopişului. Cu o populaţie de 2985 locuitori în 1992 şi 1765 locuitori în 2002, comuna se compune din satele: Plopiş, Făgetu şi Iaz.
Plopiş, sat reşedinţă a comunei cu acelaşi nume, a fost atestat în anul 1227 cu numele de Bozia-Gemelchen. Avea în 1992 populaţia de 1496 locuitori şi în 2002 de 1169 locuitori.
Făgetu, sat component al comunei Plopiş, atestat documentar în anul 1830 cu numele de Valia Ungureaszka, avea în 1992 populaţia de 826 locuitori, iar în 2002 de 767 locuitori.
Iaz, sat al comunei Plopiş, atestat documentar cu nu-mele de Jaz, în anul 1342, avea în 1992 populaţia de 662 locuitori şi în 2002 de 829 locuitori. Aici există rezervaţia naturală „Mlaştina de la Iaz”, în care se află muşchiul de turbă şi o plantă rară, carnivoră, numită roua cerului.
(sursa: Dicţionarul aşezărilor sălăjene, autori: Gheorghe Coste, Daniela Coste, Cristina Moldovan; Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013, pp. 72-73)

Cel mai frumos drum din Sălaj
La Făgetu, într-una din cele mai frumoase zone peisagistice, cea de-a treia tabără SPS
Pe culmea Munților Plopiș, pajiștea asta întinsă, care seamănă mai mult cu o câmpie suspendată, cumva, pe munte, e colorată de verdele naturii și galbenul holdelor de grâu, care și-au pus amprenta – într-un mod pitoresc deosebit, conferindu-i o frumusețe aparte -, asupra părții ăsteia de lume.
Acolo, pe câmpia asta suspendată, urmând o cale sinuoasă peste culmea munților, cel mai frumos drum din județul Sălaj te duce, dacă te hotărăști să-l urmezi, într-o lume fermecătoare. Asta dacă îți place natura.
Cei vreo 20 de kilometri de drum, care leagă localitatea Plopiș de Făgetu și care își urmează cursul către Borod ori Tusa, urmând demarcația dintre județele Sălaj și Bihor, sânt, pe bună dreptate, asemănați cu Transalpina, evident, la o scară mult mai mică. Însă, poate tocmai de aceea, ori cu atât mai mult, farmecul drumului ăstuia are o notă aparte, ceva care te leagă de verdele și galbenul care colorează culmea muntelui și care te face să exclami, chiar și fără voie: ”Superb!”.
Cel mai frumos drum din Sălaj
Încă de când ieși din Plopiș, drumul, reabilitat în 2015 de Consiliul Județean Sălaj, urcă către culme, urmându-și meandrele parcă alene, introducându-te în calmul care caracterizează partea asta a țării, un calm care ți se așterne rapid în gânduri. Iar drumul se transformă într-o vacanță care, pentru tine, cel care de abia ai scăpat de agitația orașului, se transformă, cu adevărat, într-o binecuvântare.
Vezi continuarea articolului pe:
Mulțumiri domnului Călin Pavăl!